Imagine ilustrativă generată cu AI.
Când un adolescent se retrage sau spune că îi este greu, părintele poate avea nevoie de repere înainte să decidă ce întrebare să pună și unde să ceară sprijin. UNICEF România a prezentat, pe 9 octombrie 2026, o selecție de materiale despre sănătatea mintală, destinată tinerilor, familiilor și profesioniștilor.
Printre ele se află opt ateliere online gratuite pentru părinții de preadolescenți și adolescenți, precum și podcastul „În mintea mea”, adaptat în română cu participarea unor tineri. Sunt materiale de informare; ele nu pot spune ce diagnostic are o persoană și nu înlocuiesc discuția cu un profesionist atunci când aceasta este necesară.
Ce poți urmări întâi
Pagina atelierelor UNICEF grupează opt sesiuni susținute de psihoterapeuții Diana Vasile și Marina Badea. Fiecare durează 90 de minute, iar înregistrările pot fi alese după tema care interesează familia. Programul a fost prezentat în 2025 de UNICEF și Fundația Romanian Angel Appeal, în colaborare cu Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei. Comunicarea din octombrie 2026 îl amintește ca resursă disponibilă, nu ca o nouă serie live.
Una dintre sesiuni se referă la recunoașterea semnelor emoționale și comportamentale că adolescentul are nevoie de sprijin. Alta discută despre momentul și locurile în care părinții pot cere ajutor. O a treia abordează echilibrul dintre autonomie și susținere. Există și teme despre relațiile în familie, prezența părintelui și propria stare de bine.
Poți începe cu o singură înregistrare și poți nota întrebările care rămân. De exemplu: ce schimbare am observat, de când durează și ce spune copilul despre ea? Când discuți ulterior cu un medic sau psiholog, aceste detalii pot fi mai utile decât o etichetă găsită pe internet. Nu trebuie ca adolescentul să urmărească atelierul împreună cu tine pentru ca tu să îl poți folosi ca punct de plecare.
Separă observația de interpretare
„Nu ai mai ieșit cu prietenii în ultimele două săptămâni” descrie un lucru observabil. „Nu îți mai pasă de nimeni” presupune o explicație pe care adultul nu o cunoaște. O întrebare deschisă, pusă fără reproș, poate lăsa loc pentru răspuns: „Am observat că ai stat mai mult acasă. Cum e pentru tine?”.
Adolescentul poate dori să vorbească imediat, mai târziu sau cu alt adult în care are încredere. Dacă nu dorește o conversație în acel moment, poți spune când ești disponibil și poți reveni fără să îl interoghezi. Dacă îți povestește ceva dificil, întreabă ce fel de ajutor dorește și evită să distribui altora detalii personale fără motiv. Siguranța rămâne prioritară dacă există un pericol imediat.
UNICEF explică faptul că teama, tristețea și frustrarea sunt emoții naturale. În același timp, emoțiile negative intense care persistă și afectează viața școlară, socială sau de familie pot face necesar sprijinul unui specialist. Nici o emoție neplăcută izolată, nici o listă de pe internet nu stabilesc singure un diagnostic.
O resursă pe care tânărul o poate alege
Podcastul „În mintea mea” are opt episoade și este versiunea în limba română a proiectului UNICEF „On My Mind”. Organizația arată că adaptarea a fost sprijinită de un grup de tineri din România. Pe pagina podcastului sunt enumerate episoade despre sănătatea mintală, îngrijirea zilnică și relații sănătoase.
Un părinte poate trimite pagina și poate întreba dacă unul dintre subiecte îl interesează pe adolescent. Dacă acesta preferă să asculte singur, nu este nevoie să ceară apoi un rezumat. Pentru o discuție comună, poate fi suficientă o întrebare despre o idee din episod, fără a presupune că experiența prezentată este și experiența copilului.
Lista UNICEF include și explicații organizate pe grupe de vârstă: 0–5, 6–10, 11–13 și 14–18 ani. Un părinte al unui copil de 12 ani poate consulta secțiunea potrivită, dar grupa de vârstă nu înlocuiește cunoașterea copilului și a situației sale. În comunicatul din 9 octombrie sunt enumerate și ghiduri pentru îngrijitori și resurse pentru specialiști.
O resursă poate fi utilă chiar dacă familia nu găsește un răspuns imediat. Notează întrebările pentru consultație și revino la materialul relevant când ai timp; nu este necesar să parcurgi toate sesiunile înainte de a solicita sprijin.
Cum ceri ajutor concret
Dacă starea sau comportamentul copilului te îngrijorează și dificultățile persistă, discută cu medicul de familie ori cu un psiholog sau psihiatru de copii și adolescenți. Descrie ce s-a schimbat, cât durează și cum sunt afectate școala, relațiile ori viața de acasă. Ascultă și perspectiva adolescentului; dacă este posibil, explică-i dinainte cu cine veți vorbi și ce întrebări aveți.
Când există pericol imediat pentru viață sau siguranță, apelează 112. Nu amâna cererea de ajutor până la terminarea unei înregistrări. Pentru celelalte situații, atelierele și podcastul pot fi consultate în ritmul familiei, alături de sprijinul profesional potrivit.
