Pe mesele școlii primare, în diferite colțuri ale lumii, copiii abia așteaptă să se elibereze de energia acumulată, asemenea unui baraj care își reține cu greu apa furioasă. Atunci când clopoțelul sună, școlarii se revărsă pe terenurile de joacă de pe acoperișurile din Tokyo, pe terenurile de șotron din Los Angeles sau pe curțile de beton din Cisiordania, unde aleargă, se joacă, glumesc, cântă și se joacă. Experiențele din aceste locuri - fie ele vesele sau pline de provocări - le modelează dezvoltarea personală aproape la fel de mult ca o oră de matematică sau științe.
Recreația, acest moment spontan și imprevizibil, reprezintă un respiro esențial de la disciplina din sala de clasă. Și din acea joacă nestructurată izvorăște o învățare social-emoțională bogată – cu condiția ca recreația să fie gestionată corespunzător. Aceasta e provocarea, de fapt. Conform lui William Massey, doctor în științe și cercetător al interacțiunii dintre joc și dezvoltarea copilului la Universitatea de Stat din Oregon, există un conflict între percepția adulților și a copiilor asupra supravegherii în recreație. În timp ce adulții sunt preocupați ca micuții să nu se accidenteze, copiii doresc libertatea de a-și asuma riscuri fizice, având în același timp nevoie de sprijinul și protecția adulților pentru a nu fi intimidați.
Varațianta Globală a Recreației
Una dintre cele mai captivante inițiative ce surprind diversitatea recreației la nivel mondial este albumul fotografic „Playground” al lui James Mollison. Imaginile sale surprind momentul de joacă a elevilor din întreaga lume: de pe un deal din Bhutan, pe șinele de tren din Mexico City, într-o tabără de refugiați din Iordania sau pe un teren de joacă din Massachusetts. Aceste vignettes ne arată că indiferent de fundal, dată fiind libertatea, copiii sunt infinit de energici și creativi. Timp de mii de ani, ei au inventat jocuri folosind pietre, bile și desene în pământ, dar și cântece, ghicitori și strângeri de mâini.
Micuții Exploratori din Diferite Țări
China: Recreația tradițională chinezească este cunoscută pentru structura sa organizată, incluzând exerciții pentru ochi, necesare datorită ratei ridicate de miopie din țară. Totuși, recent, se introduc și perioade nestructurate de joc, care permit o respirație necesară între sesiuni de activitate.
Costa Rica: Elevii costaricani petrec până la 55 de minute pe zi în recreații, alături de pauze scurte între orele de clasă. Jocurile lor includ variante de bile, de-a v-ați ascunselea și omologii locali ale junglei.
Norvegia: În școlile din Norvegia, joaca și explorarea independentă sunt esențiale. Copiii construiesc și explorează liber, dezvoltând abilități de adaptabilitate și socializare.
Anglia: Pauzele pentru elevii englezi s-au micșorat din anii '90, dar ei încă se bucură de momente de joc auto-direcționate, sub supravegherea atentă a personalului.
Finlanda: La fiecare 15 minute după orele de curs, copiii finlandezi au timp de joacă. Aceste pauze sunt îmbogățite de lecții de etică menite să încurajeze comportamente sociale pozitive.
India: Sistemele urbane din India, unde spațiul este costisitor, limitează adesea pauzele de joacă. Totuși, în mediul rural, recreațiile sunt mai frecvente, oferind copiilor un mediu propice dezvoltării personale.
Uganda: În Uganda, zilele școlare lungi sunt echilibrate prin perioade multiple de joacă, menite să sprijine dezvoltarea copilului într-un mod holistic.
SUA: În absența unor reglementări naționale clare, pauzele de joacă variază considerabil între statele americane. Totuși, există un interes crescând pentru integrarea recreațiilor sistematizate și calitative.
Dreptul la Joacă
Întreaga lume recunoaște importanța jocului în educația copiilor. Tratatul ONU privind Drepturile Copilului, care include jocul ca un drept, este una dintre cele mai ratificate convenții de drepturi ale omului din istorie. Doar trei națiuni ale ONU nu l-au ratificat: Somalia, Sudanul de Sud și Statele Unite. Este esențial ca și România să susțină cu tărie acest drept, promovând astfel incluziunea și bunăstarea tuturor copiilor în școli.
Ne dorim ca această explorare a recreațiilor din toată lumea să inspire părinții și educatorii să susțină mai intens joaca și pauzele neregulate, astfel încât să clădească medii educaționale mai echilibrate și mai productive. Structuri mari și frumoase de joacă sunt impresive, dar, la fel de importantă este libertatea și creativitatea pe care copiii o pot explora și învăța în momentul de repaus. Aceasta este cu adevărat aventura copilăriei!
